Judeţul Caraş-Severin | Servicii Publice Caraş-Severin

Judeţul Caraş-Severin

DATE GEOGRAFICE

Aşezare în teritoriul României

Judeţul Caraş-Severin este situat în partea de sud-vest a României, la intrarea Dunării pe teritoriul românesc, învecinându-se cu Republica Serbia la sud-vest, cu judeţul Mehedinţi la sud-est, cu judeţul Gorj la est, cu judeţul Hunedoara la nord-est şi cu judeţul Timiş la nord-vest. Face parte din Regiunea Vest, alături de judeţele Timiş, Arad şi Hunedoara. Partea de sud a judeţului este străbătută de Dunăre, are port la fluviu în Oraşul Moldova Veche şi graniţă cu Republica Serbia, având intrarea prin Vama Naidăş.

Suprafaţa totală este de 8520 kmp, ceea ce reprezintă 3,6% din teritoriul naţional, situând judeţul pe locul trei în ierarhia judeţelor ţării.

Suprafaţa agricolă reprezintă 47% din suprafaţa totală a judeţului, adică 397.276 ha, din care: 127.226 ha arabil, 184.036 ha păşuni naturale, 73.557 ha fâneţe naturale, 768 ha vii, 2.329 ha livezi. Pădurile şi altă vegetaţie forestieră ocupă o suprafaţă de 411.276 ha, ceea ce reprezintă 48% din suprafaţa judeţului, situând judeţul pe locul doi în ţară, fiecărui locuitor al judeţului revenindu-i un hectar de pădure. Din punct de vedere geografic, Caraş-Severin este un judeţ montan (65,4% din suprafaţă), dar are şi largi zone depresionare (15,5%), dealuri (10,8%) şi câmpii (7,3%). Clima este continental moderată cu nuanţe sub-mediteraneene.

La 1 ianuarie 2015 populaţia judeţului a fost de 331.092 de locuitori, gradul de urbanizare fiind de 56%, cu o densitate a populaţiei de 38,1 locuitori pe km pătraţi.

Resurse naturale
Subsolul judeţului este bogat în minereuri şi minerale utile. Exceptând petrolul, există cantităţi însemnate de rezerve reprezentând 130 de zăcăminte omologate, din care 64 zăcăminte de cărbuni şi minereuri, 50 zăcăminte de substanţe nemetalifere şi roci utile şi 6 zăcăminte de ape industriale, termominerale şi plate. De remarcat sunt rezervele de marmură de la Ruschiţa, care se aseamănă cu apreciata marmură de Carrara. Zăcămintele de cărbuni se găsesc în zonele Reşiţa-Moldova Nouă şi în bazinele Rusca-Montană, Caransebeş şi Almăj, cele metalifere la Bocşa, Oraviţa, Sasca-Montană şi Reşiţa. Există minereuri de mangan la Delineşti, minereuri de cupru se găsesc la Ocna de Fier, Sasca Montană, Ciclova Română, Moldova-Nouă, Dognecea, Oraviţa, zăcăminte de plumb şi zinc sunt localizate în zona Ruschiţa, Dognecea, minereuri de aur şi argint în zonele Bocşa, Dognecea, Oraviţa.

Zăcămintele nemetalifere, deşi larg răspândite pe teritoriul judeţului au fost puţin exploatate, principalele zăcăminte fiind: azbest (Munţii şi Depresiunea Almăjului, Brădişorul de Jos, Voislova, Borlova); mică albă (Tîrnova şi Secu), talc (Marga, Voislova); feldspat (Teregova, Armeniş şi Globu Craiovei); cuarţite (Ocna de Fier, Caraşova, Moniom, Clocotici); cuarţ (Delineşti); caolin (Sicheviţa şi Nermed); argile refractare (Anina); pământuri colorate (Gârnic, Coronini, Tirol, Fârliug, Ezeriş, Tîrnova); nisipuri metalurgice (Doclin şi Surduc); calcar (Reşiţa, Gîrlişte, C-tin Daicoviciu); marmură (Bocşa şi Ruschiţa); granit şi granodiorit (Surduc şi Brădişorul de Jos).

Reţeaua de drumuri publice este în lungime totală de 1.949,166 km, formată din: 558,366 km drumuri naţionale, 882,500 km drumuri judeţene şi 501,166 km drumuri comunale. Totodată, judeţul este străbătut de drumul European E 70. Reţeaua de cale ferată din judeţul nostru are o lungime de 400 km din care 160 km sunt electrificaţi. La Caransebeş există un aeroport civil neoperaţional.

Reşedinţa de judeţ, municipiul Reşiţa, este amplasată în sud-vestul României şi în partea de nord, nord-vest a judeţului Caraş-Severin, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, la 80 km de vama Naidăş – punct rutier (graniţă comună cu Serbia), la 109 km de portul de la Moldova Nouă. Judeţul mai are în componenţa sa încă un municipiu - Caransebeş, 6 oraşe: Anina, Bocşa, Oţelu Roşu, Oraviţa, Moldova Nouă şi Băile Herculane şi 69 de comune cu 288 de sate.

Există o staţie publică de radiodifuziune (aparţine de Radio România Actualităţi) şi trei private: Radio Galaxy, Radio Minisat Caransebeş şi Radio Băleanu, precum şi 3 staţii private de televiziune.

Structura economică a judeţului a fost până nu demult bazată pe minerit, şi industrie grea, ramuri economice care au cunoscut o puternică recesiune. În ultimii ani s-a extins industria uşoară, alimentară şi servicii,înfiinţându-se întreprinderi mici şi mijlocii cu obiect de activitate domeniile susmenţionate. Cu toate acestea persoanele disponibilizate masiv din industria grea nu au fost absorbite, decât în mică măsură, în alte activităţi create. Din păcate, datorită crizei economice, în anul 2009 şi-au suspendat activitatea multe firme din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.

Judeţul Caraş-Severin dispune de un potenţial turistic însemnat, din păcate insuficient exploatat deşi turismul poate deveni o importantă ramură economică a judeţului. Astfel, în judeţ se conturează cinci zone turistice, după cum urmează:

Zona turistică Semenic a fost creată pentru practicarea sporturilor de iarnă, fiind amplasată pe platoul Munţilor Semenic la circa 1.400 m altitudine şi la o distanţă de 35 km de Municipiul Reşiţa. Se află amenajate pârtii de schi cu diferite grade
de dificultate, teleschi şi babyschi.

Zona turistică are următoarele subzone: Subzona Breazova - Crivaia cuprinde cele două lacuri de acumulare: Văliug şi Breazova şi bazele turistice şi sportive de pe malurile lacurilor sau din apropiere. Subzona Trei Ape cuprinde staţiunea şi lacul de acumulare cu acelaşi nume şi localităţile Brebu Nou şi Gărâna, căutate pentru agrement, drumeţii, sporturi nautice. Subzona Secu se conturează în jurul lacului de acumulare Secu. Este principalul loc de petrecere a sfârşitului de săptămână pentru locuitorii Reşiţei.

Zona turistică a Văii Cernei este caracterizată prin varietatea şi pitorescul peisajului Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei, bogăţia faunei şi a florei cu specific mediteranean, existenţa apelor minerale termale, ceea ce face ca această zonă să fie de primă importanţă în cadrul turismului intern, datorită în special staţiunii balneoclimaterice Băile Herculane. Factorii naturali de cură de la Băile Herculane: apele minerale termale sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, magnezice, oligominerale, hipotone, climatul blând, influenţele submediteraneene şi aeroionizarea negativă ridicată au efecte benefice asupra organismului uman.

Zona turistică a Munţilor Aninei cuprinde chei de o frumuseţe sălbatică şi staţiuni turistice. Dintre acestea din urmă se remarcă staţiunea turistică Mărghitaş, cu lacurile de acumulare Buhui şi Mărghitaş, peştera Buhui, cea mai mare din judeţul Caraş-Severin (peste 7 km lungime), Cheile Minişului cu Izbucul şi Cascada Bigăr.

Se remarcă apoi, Cheile Nerei - Beuşniţa, rezervaţii naturale integrate în parcul naţional cu acelaşi nume. Obiectivele turistice sunt: Lacul Dracului, Beuşniţa cu cascadele sale şi Lacul Ochiu Bei. Tot în această zonă de calcare, în Cheile Caraşului se află Peştera Comarnic (6.000 m - una dintre cele mai lungi din ţară), Peştera Popovăţ. Acestea sunt declarate rezervaţii speologice, prezentând un interes ştiinţific deosebit. Impresionează varietatea formaţiunilor stalagmitice şi stalactitice din golul subteran. Cheile Gîrliştei reprezintă o subzonă foarte bogată în obiective de mare atracţie turistică.

Zona turistică a Porţilor de Fier cuprinde o bună parte din cel mai spectaculos defileu - Clisura Dunării. Dunărea - fluviul care îşi are originile în Munţii Pădurea Neagră din Germania şi străbate Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, intră în România în dreptul localităţii Baziaş, din judeţul Caraş-Severin. Aici se desfăşoară Rezervaţia Valea Mare din Parcul Naţional al Porţilor de Fier şi se găsesc rezervaţiile arheologice de la Pojejena, Gornea, Liubcova, Divici.

Zona turistică Muntele Mic cuprinde domeniile schiabile de pe Muntele Mic, Ţarcu, Godeanu şi microzona staţiunii Poiana Mărului.

Vremea

Spune-ţi părerea

Cum vi se pare portalul nostru?:

Cine e online

În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013. Axa prioritară: 2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare, DMI: 2.2, Operaţiunea „Sprijinirea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice”. Titlu proiect: Reţeaua de funcţionari cărăşeni - eficienţă şi calitate. Număr de referinţă: PO DCA/Cod SMIS 11132.